Sănătatea și bogăția contează: Cum răspundem la efectele Coronavirusului și ale izolării?

Mats

Veștile sunt și bune și rele. Ne putem bucura de faptul că cea mai mare atenuare a sărăciei din istoria omenirii s-a petrecut în generația noastră. Din 1990, mai mult de un miliard de oameni au ieșit din sărăcie extremă, o mare parte a acestora fiind din China și India, nu prin ajutorare, ci prin comerț, nu prin milostivire sau caritate. Afacerile mici și mijlocii în creștere sunt factori cheie pentru această veste bună.

Vestea rea este că din cauza corona virusului, restricțiilor și a măsurilor de izolare, riscăm acum un mare pas înapoi la nivel global. Națiunile Unite, World Food Program, International Labor Organization, International Food Policy Research Institute, Business Sweden și alții scriu prevăd scenarii îngrozitoare la scară largă: aproximativ 50 de milioane de copii ar putea ajunge în situații de sărăcie extremă. Sute de milioane de slujbe s-ar putea pierde. 260 de milioane de oameni ar putea rămâne fără hrană și 36 de țări riscă foametea. 2,7 miliarde de muncitori sunt afectați de măsurile impuse de izolare. Cei mai vulnerabili oameni sunt cei din sectorul informal, doar India numărând 400 de milioane de muncitori care pot ajunge în situații și mai grave de sărăcie. În 20 de țări din Africa 50-70% din populație vor rămâne fără bani și fără mâncare după 14 zile de carantină.

Când au scăzut pe glob vânzările de haine cum a fost cazul H&M, două milioane de lucrători din industria de confecții din Bangladesh și-au pierdut locul de muncă. Soarta lor este similară cu un mesaj pe care l-am primit de la un prieten din Myanmar: "Pentru oamenii săraci care fac parte din economia informală izolarea a însemnat: lipsa posibilității de muncă, lipsa banilor, prin urmare, lipsa de hrană. Noi nu avem o rețea de asigurare socială și nici vorbă de economii."

Se prea poate ca lucrurile să stea așa cum preciza recent Michael Levitt, profesor la Stanford și câștigător al Premiului Nobe: „Când va veni vremea să privim la acest aspect, daunele cauzate de izolare vor fi depășit cu mult nivelul de salvare de vieți.” [1]

În fața acestor predicții sinistre, există și mai multe vești bune! Popoare și națiuni s-au mai confruntat cu pandemii în istorie, s-au mai ridicat din sărăcie extremă și au mai supraviețuit bolilor cumplite. Deci, ce învățăm din acest lucru?

“În 1575, ciuma a coborât peste Milano. Episcopul orașului, Sf. Charles Borromeo, a răspuns imediat prin acțiune și rugăciune. Cu adevărat, a exemplificat el o maximă iubită de Dorothy Day și de alții, ‘trebuie să lucrăm ca și cum totul ar depinde de noi și să ne rugăm ca și cum totul ar depinde de Dumnezeu’.” [2]

Episcopul Borromeo avea o perspectivă holistică asupra lumii și lucra alături de Dumnezeu și de oameni pentru a veni în întâmpinarea nevoilor fizice, sociale, economice și spirituale. El i-a convins pe bogați să îi ajute pe săraci. A creat case pentru carantină, spitale și a adus personal medical. A instituit politica de distanțare socială și este cunoscut pentru dragostea și grija sa față de copiii orfani în special. A scos biserica afară dintre zidurile sale pentru a reduce riscul răspândirii bolii. Tot el este acela care a creat locuri de muncă și care a sprijinit pe mulți care fuseseră concediați.

Borromeo a realizat că ciuma nu cauzase doar o problemă, prin urmare avea să existe mai mult de o singură soluție. A strâns fonduri și a abordat nevoile imediate: foamea și vindecarea. A căutat de asemenea să mențină demnitatea oamenilor și soluțiile pe termen lung, creând locuri de muncă. A identificat și a atenuat problemele care țineau de sănătatea fizică și pe cele socio-economice, dar nu doar atât – a adresat și nevoia de bunăstare spirituală a oamenilor. Trebuie să învățăm de la această perspectivă holistică și de la aceste soluții multidimensionale.

Pentru că locurile de muncă nu reprezintă doar o chestiune de venit sau de supraviețuire, munca este o chestiune de demnitate umană. Care este cel mai bun mod de a ajuta un copil sărac? Dându-le un loc de muncă părinților! Actele de caritate au rolul lor iar eforturile de intr-ajutorare sunt necesare. Dar soluția pe termen lung necesită o schimbare de paradigmă în gândire și în acțiune, de la milă la crearea de locuri de muncă, de la răspunsurile pur non-profit și până la soluțiile care generează profit.

Trebuie să îmbrățișăm munca drept un lucru bun și trebuie să conștientizăm faptul că afacerea este o vocație (de la „vocare” tradus prin „chemare”). Afacerile au un potențial mai înalt decât acela de pură susținere sau de rezultate financiare.

“Antreprenorii, managerii și toți cei care lucrează în mediul afacerilor ar trebui încurajați să își reunoască munca drept vocație autentică și să răspundă la chemarea lui Dumnezeu ca niște adevărați discipoli. Făcând asta, ei se angajează în sarcina nobilă de a-și sluji frații și surorile și de a construi Împărăția lui Dumnezeu.” [3]

La fel ca Borromeo, și noi căutăm transformarea holistică a oamenilor și a societății. Acest lucru înseamnă că, lucrând în afacerile noastre, noi căutăm să avem un impact pozitiv cu multe aspecte esențiale pentru multiple părți interesate.

Așa cum precizează Manifestul „Afacerea ca misiune” (2004): “Noi recunoaștem că este o nevoie de crearea de locuri de muncă și de multiplicarea afacerilor peste tot în lume, cu scopul de a atinge cele patru aspecte ale vieții: transformarea spirituală, economică, socială și de mediu. [4] Perspectiva asupra lumii contează iar ideile au consecințe. Avem prea multe exemple de politici conduse de ideologii devastatoare cu opinii limitate în ce privește consecințele. Un exercițiu simplu este comparația între sănătatea și bogăția oamenilor și națiunilor din aceeași cultură și limbă, cum ar fi Coreea de Nord și Coreea de Sud, sau Germania de Est cu Germania de Vest. Suntem martori la procesul prin care o țară cu potențial de bogăție, cum este Zimbabwe a trecut de statutul de generator de belșug la cel de destabilizare în Africa de Sud. Venezuela e un alt exemplu tragic al unei țări bogate în petrol și al modului în care țara a fost distrusă prin lipsa de considerație față de principiile de creare de bogăție.

Politica socialistă dezastruoasă și criminală a lui Mao s-a încheiat la sfârșitul anilor ’70, când Deng Xiaoping s-a deschis față de afaceri și a condus țara dinspre sărăcie spre prosperitate. El și-a argumentat abordarea non-comunistă dar pragmatică spunând: „nu contează dacă pisica este albă sau neagră, atât timp cât ea prinde șoareci.”

La celălalt capăt al spectrului avem exemplul Israelului. O țară mică având resurse naturale limitate și vecini ostili, dar care în timpul vieții noastre a fost transformată într-un inovator lider mondial prosper. [5] Un alt exemplu este Singapore, o țară săracă ce și-a câștigat independența în 1965. Învățând de la exemplul Israelului, Singapore este astăzi un alt lider mondial sănătos funcțional, ecologic, sigur, curat și prosper.

Prin urmare, trebuie să fim atenți la consecințele corona-virusului și la măsurile de izolare globală. Dar trebuie, de asemenea, să învățăm de la trecut, de la succese și eșecuri, de la Borromeo, de la Singapore și liderii săi pentru decenii - Lee Kuan Yew[6]. Trebuie să afirmăm valoarea intrinsecă a muncii și a afacerilor, puterea acestora de a crea sănătate și bogăție. Trebuie să ‘ora et labora’, să ne rugăm și să muncim.

Așa cum declară  Manifestul pentru crearea de bogăție [7] din 2017: “Crearea de bogăție trebuie încurajată, dar dacă nu se creează bogăție, aceasta nu poate fi împărțită și altora. Scopul creării de bogăție prin intermediul afacerilor merge mai departe de dărnicia generoasă. Afacerea are o capacitate specială de a crea bogăție financiară, dar în același timp are și potențialul de a crea diferite tipuri de bogăție pentru multe părți implicate, inclusiv bogăția socială, intelectuală, fizică și spirituală. Crearea de avere prin afaceri s-a dovedit instrumentală în a scoate oamenii și națiunile din sărăcie. Crearea de bogăție trebuie urmată întotdeauna cu dreptate și preocupare pentru săraci.”

Știm că afacerile reprezintă un agent puternic transformațional pentru binele comun. Așa cum spune Papa Francisc: „Afacerea este o vocație nobilă, direcționată spre a produce bogăție și spre a face lumea mai bună. Poate fi o sursă îmbelșugată de prosperitate pentru zona în care se desfășoară, în special dacă are în vedere crearea de locuri de muncă drept aspect esențial al lucrării sale pentru binele comun.” [8]

Nevoia de oameni și afaceri care îl onorează pe Dumnezeu va crește în timpul și după pandemie.[9] De aceea, trebuie să continuăm să afirmăm, să echipăm și să trimitem oameni, bărbați și femei, tineri și vârstnici pe toate continentele, să creștem, să dăm formă sau să remodelăm afacerile alături de Dumnezeu și pentru binele comun. Trebuie de asemenea să construim un ecosistem de lideri din mediul antreprenorial, din guvern și din societatea civilă, pentru a crea diferite tipuri de bogăție și pentru a dobândi vindecare. Și trebuie să includem biserica. În acest sens, voi încheia cu chemarea din Manifestul pentru crearea de bogății: “ Chemăm biserica la a îmbrățișa crearea de bogăție drept centrală misiunii noastre de a transforma holistic oamenii și societatea.”

Publicat la 15 Mai 2020
Mats Tunehag
Chairman BAM Global Think Tank
Tradus si publicat cu acordul autorului
______________________________________________________________________________________
[1] “The Worldwide Lockdown May Be the Greatest Mistake in History”, by Dennis Prager. https://www.realclearpolitics.com/articles/2020/05/05/the_worldwide_lockdown_may_be_the_greatest_mistake_in_history_143119.html
[2] Catholicism in the Time of Coronavirus, by Stephen Bullivant Word on Fire, 2020
[3] Vocation of the Business Leader, published by the Pontifical Council for Justice and Peace
[4] https://bamglobal.org/lop-manifesto/
[5] Recommended reading: “Start-up Nation: The Story of Israel’s Economic Miracle”, by Dan Senor & Saul Singer
[6] Recommended reading: “From Third World to First: The Singapore Story – 1965-2000”, by Lee Kuan Yew
[7] Three years ago, we concluded a global consultation on The Role of Wealth Creation for Holistic Transformation, of people and societies. Our findings were summarized in the Wealth Creation Manifesto, now available in more than a dozen languages. matstunehag.com/wealth-creation/
[8] Laudato Si', 129
[9] See also “The Coronavirus Pandemic and BAM: Seven Things We Can Do”
Articolul anteriorManifest pentru Afaceri ca Misiune
Articolul urmatorManifest pentru Crearea de Bogății